Tags

, , , , , , , , , ,

frcaAlergam in cautarea fericirii, o dorim si incercam sa o atragem in viata noastra. Pentru fiecare in parte fericirea imbraca o alta haina: libertate, iubire, familie, success, originalitate, imagine sociala si multe altele. Ingredientul dorit pentru ca viata sa aiba un sens, ca lumea sa fie mai frumoasa pentru fiecare in parte.

Ne este frica de necunoscut, alegem insa sa il infruntam pentru a ne gasi calea aceea unica, la care speram, la care visam. Frica ne iese in cale la tot pasul, apare de unde nu te astepti, se ascunde dibace in cele mai nebanuite colturi ale mintii, isi pune masca frumoasa si te ia de mana promitandu-ti ca te va duce mai departe. Uneori o luam in brate si o tinem strans la piept, lasandu-ne pacaliti de masca sa inocenta si fiind convinsi ca frica nu ar putea lua niciodata un chip atat de frumos si de firav. Ne insoteste la tot pasul, uneori conducandu-ne ea pasii fara ca noi macar sa simtim. Imbratisam atatea frici inconstiente in viata, uneori cu pretul fericirii mult cautate.

Frica suprema pe care o invatam de mici este frica de Dumnezeu. EL este acolo, in ceruri si ne pedepseste pentru toate greselile noastre. Tot ce se intampla rau este pedeapsa lui Dumnezeu. Aceasta ar trebui sa fie o frica permanenta care sa ne calauzeasa viata, alegerile, actiunile.

Tot la fricile inconstiente as include si frica de iubire. Un sentiment atat de profund, care te face sa nu mai gandesti rational, sa iti incalci principiile, orgoliile, sa te umilesti, sa dai tot persoanei iubite chiar daca nu primesti in schimb. Omului ii este frica de acest comportament irational si deschis ce ia nastere din iubire. Incearca sa devina stapan pe situatie si sa se asigure ca detine controlul.

Relationarea dintre sexe este adesea influentata de temeri si resentimente inconstiente.

Femeile isi doresc uneori puterea barbatilor, sa se bucure de aceleasi drepturi, de acelasi statut. Apare o teama asunsa de feminitate, de rolul de femeie care de-a lungul istoriei a fost unul inferior celui de barbat.

La randul sau barbatii au o teama ascunsa de femei, fiinte care prin frumusetea lor ii seduc si apoi le “iau mintile”. Este o teama de a pierde controlul in fata frumusetii feminine.

Temerile dintre sexe ascund si resentimentele accumulate de-a lungul timpului intre barbati si femei. Fiecare are propriile sale atuuri, a fost inzestrat de la natura cu alte calitati: barbatul cu forta fizica si obiectivitate in gandire, femeia cu darul maternitatii si empatie crescuta (necesara maternitatii). Diferentele acestea, menite sa ii ajute sa se completeze reciproc, au dus la resentimente, temeri si reguli care se fac simtite pana in zilele noastre.

Societatea actuala are la baza o societatea masculina. Legile, religia, moralitatea, scoala, toate au fost create de catre barbati. In societatea primitiva relatia dintre barbat si femeie era de tipul stapan-sclav.  Faptul ca barbatii nu au fost inzestrati cu darul de a da nastere altor fiinte, i-a facut sa doreasca sa creeze alte lucruri si au dat nastere societatii actuale. In multe ramuri se simte resentimentul si teama pe care o aveau fata de anumite aspecte ale femeii, si felul in care incercau sa dea un sens acestor temeri ascunse.

Inca de la Adam si Eva, femeia este creata din coasta lui Adam si apoi este pedepsita cu durerile facerii. Apoi au urmat reguli prin care femeia era considerata proprietatea barbatului si rolul sau era sa il slujeasca pe acesta neavand dreptul la scoala sau in segmentele importante ale societatii. Mariajul putea lua sfarsit daca dorea barbatul, acesta avand dreptul sa alunge femeia daca nu ii era supusa.  Daca ne uitam in trecut, infidelitatea femeii era aspru pedepsita de societate, pe cand desfranarea barbatiilor era semn al puterii acestora. Teama barbatiilor in fata femeii a facut ca acestia sa isi protejeze rolul dominant prin mijloacele de care dispuneau.

La randul sau femeia este lipsita de forta fizica si a fost lisita de-a lungul anilor de un rol egal cu cel al barbatului. Rolul sau supus pe care si l-a asumat de-a lungul istoriei da nastere la teama acesteia in fata barbatului. Maternitatea dintr-un dar este adesea considerata o povara limitand orizonturile femeii de a ascede pe aceleasi culmi cu barbatii. Chiar daca in prezent drepturile femeilor sunt egale cu ale barbatiilor, mentalitatea si temerile actuale mai pastreaza din urmele vechii oranduiri sociale. Femeia actuala temandu-se de rolul sau supus in familie, dorind sa se remarce pentru a-si valida egalitatea, mergand pana la a-si dori uneori a fi barbat. Acel sentiment de inferioritate este inca prezent inconstinet, dand nastere unei temeri la fel de subtila.

Pare greu de crezut ca in secolul XXI mai putem pastra complexe de inferioritate dintr-o organizare a societatii atat de indepartata.

Temerile existente in noi duc la o lupta interioara pana la cele mai nebanuite segmente. Si ne trezim cum cautand fericirea ne lasam influentati fara sa vrem de temerile si luptele interioare inconstiente. Astfel relatia de iubire ascunde un razoboi intre sexe, concurenta este prezenta la tot pasul intr-o forma exagerata.

O lume construita pe frica nu poate duce decat la lupta, in diversele sale forme: lupta pentru putere, lupta intre sexe, lupta interioara, razboaie, concurenta dusa la extreme si multe alte forme pe care le poate imbraca aceasta lupta.

Seneca spunea “Unde este teama nu este fericire”.

Advertisements