Tags

, , , ,

ImageAre si fumatul beneficiile lui si acest lucru doar un fumator il stie. Cand intri in acest “cerc” al celor care fumeaza, o faci in cele mai multe cazuri din curiozitate, dorinta de socializare la varsta adolescentei, poate ca sa intrii intr-un anumit anturaj sau multe alte motive. Nu este usor, primul fum de obicei nu are gust placut (nici urmatoarele, dar devine o obisnuinta cu iz placut), ochii ti se inlacrimeaza si majoritatea personelor tusesc si au senzatia ca se ineaca dupa ce fac aceasta incercare. Aleg sa treaca de acest prag si sa se acomodeze cu acest viciu, ca apoi multi sa se trezeasca dependenti de el.

Cand intra in rutina ta de zi cu zi, nu te mai deranjeaza mirosul, sau daca te deranjeaza se intampla foarte rar, te-ai obisnuit sa iti aprinzi tigara, sa alegi locurile pentru fumatori, sa ceri camera de fumator la hotel, sa iesi in pauza la o tigara si in cercul tau de cele mai multe ori se afla si fumatori cu care poti sa “mergi la o tigara”. Iesitul la o tigara are beneficiile sale: socializare, relaxare, o pauza de 10 minute de la care nu esti deranjat (mai ales daca seful e nefumator :)). Cu toate acestea nu incerc sa ascund dezavantajele fumatului, pe care nu o sa le insir aici, toti cred ca le cunoastem. Pentru  mine ca fumator, cel mai enervant era cand incerca cineva sa ma convinga sa ma las de fumat, aducandu-mi ca argument dezavantajele si riscurile la care ma expun fumand. Imi venea sa ii cer persoanei o oglinda sa ma pot privi, poate aveam expresia de prostuta care nu stie ce face, cu toate ca ma indoiesc de acest lucru. Tot timpul am fost perfect constienta de ceea ce fac, de riscurile la care ma expun fumand. Si tocmai din acest motiv, cei care incercau sa imi dea sfaturi despre sanatate, beneficiile renuntarii la fumat, si alte aspect din acestea, mai ales daca nu fumasera in viata lor, nu aveau nici macar cel mai mic impact asupra mea. Exceptie doar cand ma enervau atat de tare ca se cred superiori si ca le stiu pe toate pentru ca ei nu fumeaza si le dadeam fie exemplul unor persoane care au murit la 90 de ani fumand toata viata sau ii intrebam ce gust are viata lor fara sa isi assume nici un risc si ce garantie au ca vor trai asa pana la 100 de ani?

Eu am fumat 14 ani si m-am apucat in adolescenta din ambitie. Da, din ambitie pura pentru ca unul din parintii mei, nefumator fiind, ma banuia ca as fuma de cate ori miroseam a fum de tigara. Ce-i drept, eu nu fumam, dar déjà colegii incepusera sa fumeze si astfel ajungeam sa aduc si eu iz de fum in haine. Lipsa aceasta de incredere a fost decisiva pentru mine la varsta aceea, a doua zi am incercat si am inceput sa fumez.

Aceasta perioada lunga de timp nu a fost marcata nici macar o zi de dorinta de a ma lasa de fumat. Imi puneam uneori intrebari de cum ar fi daca, dar nu era nimic serios si nu intentionam sa fac acest pas. Recunosc ca cea mai mare teama a mea era ca ma voi ingrasa daca fac acest pas si cum sunt o fire nu foarte sportiva, nu imi doream acest efect.

In urma cu un an am cunoscut o persoana care renuntase la fumat, era foarte multumita de acest lucru si nici nu ajunsese la 100 de kg dupa aceasta schimbare, din contra arata foarte bine. Mi-a impartasit si mie experienta ei, dar eu neavand in plan sa fac acest pas am ascultat si atat. Doar ca…mi-a dat de gandit si dupa doua saptamani mi-am zis: ce ar fi sa incerc si eu, ce am de pierdut? Asa ca mi-am cumparat o tigara electronica, mi-am pus vointa in actiune – este nevoie si de vointa si am aruncat pachetul de tigari in geanta. Pentru mine totul a sunat cam asa: incerc o luna, timp in care orice s-ar intampla nu imi aprind nici o tigara, incerc sa resist. Daca dupa o luna imi este tot greu, atunci aleg sa fumez in continuare, eventual mai putin si alternez cu tigara electronica. Dar prima luna, NU APRIND NICI O TIGARA. Mi-am pus pachetul de tigari in poseta ca sa il am tot timpul cu mine, astfel stiam ca daca vreau pot sa aprind o tigara, nu ma opreste nimeni, insa am ales sa imi respect planul. Prima saptamana a fost distractiva, usoara. Urmatoarele doua au fost ceva mai grele: nervi, agitatie, dorinta de a fuma, nu lasam din mana tigara electronic nici o secunda, imi lipsea ticul, gustul care ramanea dupa o tigara, obiceiul. Cei mai apropiati prieteni inca fumau si nu am renuntat la a ma vedea cu ei. In schimb in prima luna am renuntat la iesirile in oras unde simteam ca ispita ar fi mai mare. In aceasta perioada mi-am dat seama ca dependenta e mai mult obisnuinta, imi lipsea ticul, gustul care imi ramanea dupa o tigara, gestul de a stinge tigara, obisnuinta de a imi aprinde o tigara cand eram suparata. Fizic, corpul meu nu avea nici un “sevraj” sau alte reactii care sa imi demonstreze nevoia sa de nicotina. Oricum, mi-am anuntat colegii de servici si apropiatii ca este posibil sa fiu mai nervoasa o perioada deoarece incerc sa ma las de fumat. Ei au fost rabdatori cu mine si eu nu am fost atat de nesuferita pe cat ma asteptam sa fiu. 🙂

Dupa ce s-a incheiat prima luna, cea in care eu mi-am pus si ambitia in ajutorul cauzei, totul a devenit mai usor. Ma obisnuisem sa am tigara electronica cu mine, nu mai simteam nevoia sa aprind o tigara, momentele de suparare nu mai aduceau dupa sine nevoia de a fuma si in plus nu mai foloseam nici tigara electronica atat de des.

In luna a -3-a purtam tigara electronica cu mine, dar nu o mai foloseam aproape deloc. Asa ca am decis sa o scot din geanta si am mai folosit-o, doar cand ieseam in oras cu prietenii.

Intre timp a trecut mai bine de un an de cand am lasat tigarile si nu imi pare deloc rau de alegerea facuta. Ma laud de cate ori am ocazia si asta ma face sa ma simt mandra de realizarea mea, in plus imi da si dorinta de a nu incepe din nou sa fumez. Evident ca acest an a fost pentru mine destul de complex, cu bune, cu rele, cu momente in care imi venea sa ma re-apuc de fumat si altele in care ma bucuram ca nu am facut-o. 🙂 Corpul meu s-a modificat si cea mai vizibila modificare o reprezinta kilogramele in plus acumulate. Dar nu sunt cu zecile, cum ma asteptam sau cum imi imaginam eu si nici nu m-am transformat radical din acest punct de vedere. M-am ales cu cateva kilograme aditionale, care au icneput sa se depuna la aproximativ 4 luni dupa ce am renuntat la tigari, in schimb nu ma deranjeaza atat de mult avand in vedere cate lucruri am avut de castigat:

–          Mi-a crescut rezistenta la efort

–          Gustul mancarii s-a modificat pentru mine, fiind mai aromat in prezent

–          Preferintele in materie de mancare mi s-au adaptat odata cu modificarea perceptiei asupra gustului mancarii -> aleg mai multe fructe si legume in detrimentul prajelilor sau mezeluri, preferinta care era invers inainte de a renunta la fumat

–          Simt nevoia de a alerga (ceea ce am si inceput sa fac) si de a face sport, ceea ce inainte nu ma atragea

–          Nu ma mai trezesc dimineata cu acel gust amarui in gura

–          Simtul olfactiv este mult mai acut ( uneori aduce beneficii, alteori nu :))

–          Am mai multa energie

–          Hainele nu imi mai miros a tutun

–          Ciudat, dar ma deranjeaza mirosul de tigara, mai ales dimineata si seara

–          Lunar imi ofer cate un mic cadou in valoarea sumei pe care o dedicam fumatului. Astfel mi-am completat garderoba cu niste piese vestimentare pe care nu visam vre-o data sa  le pot cumpara. 🙂 Yupeeeee.

 

Recunosc ca in acest an am mai aprins de cate o tigara, cand nu am avut tigara electronic la mine si m-am trezit inconjurata de fumatori. Acest lucru l-am facut dupa ce au trecut 6 luni de cand am decis sa renunt, la cateva iesiri in club. Nu am reusit sa fumez mai mult de 3 tigari intr-o seara in club (inainte fumam un pachet) si a doua zi am regretat alegera facuta datorita durerii de cap si a gustuli pe care il simteam parca mult mai acut decat atunci cand fumam zi de zi. Pentru a evita sa reincep sa fumez, am ales sa pastrez tigara electronica pentru iesirile in oras, cel putin inca un an. In rest, nu mai imi este necesara.

Daca aveti in plan sa renuntati la acest viciu, va incurajez sa o faceti. Sper ca acest articol sa va fie util. Daca nu doriti sa renuntati la acest viciu, nu renuntati la el. Alegerea este a fiecaruia dintre noi si nimeni nu are dreptul sa o conteste.

Daca ati experimentat cu success si alte metodede a renunta la fumat  sau daca doriti sa impartasiti experienta voastra, va rog sa lasati un comentariu la acest articol.

Advertisements