Tags

, , ,

saraciCautam zilele acestea pe internet cate ceva despre agricultura in Romania. Din apoape in aproape, am ajuns la un articol despre gradul e saracie in Romania – a ajuns in 2012 la 42% din populatie.

Zonele cele mai sarace sunt cele rurale, cu ocupare preponderent in agricultura. Printre cauzele mentionate este si lipsa unui sistem de irigatii in aceste zone. Asa ca am cautat cateva informatii despre sistemul de irigatii din Romania in anii ’80. Wikipedia ofera cateva informatii:

“[…]suprafața irigată în 1982 era doar de 2 380 000 hectare. Ca urmare producția declarată de cereale a fost de numai 20 milioane de tone.[3] La mijlocul anilor ’80, România ajunsese la o producție de 8,5 milioane de tone de grâu (1988) și 11,9 milioane de tone de porumb (1985), însă după căderea comunismului, infrastutura agricolă se află în paragină, sistemele de irigații au fost furate sau distruse, parcul de mașini agricole în mare parte casat, suprafața agricolă fiind extrem de fărâmițată,[4] iar nivelul producției de cereale a României înregistrat în anul 2007 s-a situat la 7,8 milioane de tone.[5]”

In anii ’90, imediat dupa revolutie, odata cu legea fondului funciar, oamenii isi recupereaza terenurile agricole, iar sistemul de irigatii ajunge in bucatele mici la fier vechi. Hotii, din toate categoriile sociale, au contribuit la acest proces.
Ce facem acum: dupa ce am furat fara pic de minte, ne plangem de ce a ramas dupa ce am pradat tot ce era de pradat. 

As dori ca acest blog sa il tin cat mai departe de pareri politice si teme pe acest subiect. Cand vad insa gradul ridicat de saracie, cum “ne furam singuri caciula” ca apoi sa aruncam responsabilitatea in alta ograda si cum ne invartim in cerc de 24 de ani, visand la o civilizatie si nivel de trai occidental, cand vad toate acestea nu pot sa stau departe de acest subiect.

Vin anii electorali, ne bucuram de zaharul si uleiul pe care il vom primii in campaniile electorale. O sa dam votul pentru cateva ajutoare si eventual promisiuni de ajutoare esalonate pentru urmatorii ani, care vor fi date uitarii imediat dupa victorie.
Gradul de saracie este in crestere. O masa destul de usor de manipulat, avant in vedere ca nevoia te aduce in pragul disperarii, orice promisiune iti doresti sa fie o sansa, dar uiti sa privesti la trecutul celor pe care ii alegi. 

Eu nu cred ca in viitorul apropiat va veni vre-un “conducator” care sa schimbe ceva, care sa aduca democratia si prosperitatea mult asteptata si dezbatuta de fiecare roman. Primii care trebuie sa schimbe mentalitatea, modul de a alege si care sa ceara sa fie respectati suntem noi, poporul. Iar a ne vinde votul pentru o promisiune, un cadou sau avataj temporar, nu ne ajuta in acest sens. Citatul de mai jos face referire  la problemele institutiilor financiare din SUA, anii ’80-’90, dar se potriveste destul de bine si prezentului romanesc.

“S-ar putea sa nu ne convina sa ne dam seama de aceasta, dar NOI suntem opinia publica. NOI am ales iluzia, am ales sa zugravim frumos musuroiul termitelor. Oficilaitatile nu fac altceva decat sa reflecte orizontul NOSTRU de asteptare. NOI suntem poporul si oficialitatile alese sunt reprezentantii nostri. Fiecare dintre noi are nevoie sa invete sa ia hotarari mai bune mai curand, pentru ca altfel vom plati impreuna un pret mai mare. Nu putem astepta totul de la “lideri”. “

Advertisements