Tags

, , , , , ,

78129-0-conflict_dgsgsCa sa il imit pe Creanga, aici merge sa incep astfel: “nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc” la ce se intampla astazi cu barbatii si femeile ma cuprinde un sentiment puternic de mila impletit cu respingere.  Chiar daca o sa generalizez mai jos, admit ca exista si exceptii. Ma ingrijoreaza insa cat de mult se extinde lupta dintre sexe, as zice ca pe toate planurile.

Dragii mei dragi, barbati si femei, ce se intampla cu voi? Aud tot mai des despre barbati care nu se pot hotari ce vor, asa ca aleg sa se joace cu mai multe destine simultan. Oameni inteligenti, frumosi, realizati, care isi complica singuri existenta pentru ca nu stiu ce vor si cand au ceva cu adevarat frumos aleg sa se inchida sau sa isi joace rolul de “macho man” in continuare, cu riscul sa piarda sansa. Femeile ii catalogheaza drept animalul acela cu rat, se pune stampila pe majoritatea. O femeie care a avut ghinionul sa se ataseze de unul sau doi barbati de acest fel, spune ca asa sunt toti. Evident ca exista si extrema opusa, barbatul casnic, cu familie, statornic si nemultumit de traiul sau. Care nu face nimic sa iasa din rutina, dar si-ar dori o viata mai buna si se plange adesea de traiul sau dupa casatorie. Sotia ii spune tot “animal cu rat” pentru ca din cauza lui sunt in situatia in care sunt.

Nu pot sa nu remarc ca si doamnele se vand tot mai des intr-un mod care nu le prea face cinste. Femei frumoase, destepte, carismatice isi demonstreaza “puterea” profitand de barbati, cheltuindu-le banii, tratandu-i ca pe niste obiecte si alergand pe mai multe planuri, la fel ca si barbatii despre care am vorbit mai sus. Evident ca si in acest caz, barbatii care au sansa sa intalneasca in viata lor una sau doua femei de acest gen afirma ca “toate femeile sunt, hai sa spunem de moravuri usoare sau profitoare sau animal cu uger”. Daca tot vorbim de extremele celor doua sexe, si in randurile femeilor gasim si latura opusa, femeia casnica, supusa, uneori agresata care sta nefericita si accepta un trai in care se dedica familiei fara a mai avea nici o bucurie doar a sa.

Ce s-a intamplat cu voi oameni buni, de ce alegeti sa fiti atat de duri si fara sentimente sub pretextul fericirii? Eu cred ca omul se transforma cate putin cu fiecare experienta traita, iar experientele negative ne fac sa ridicam un zid in jurul nostru in care sa ne inchidem sufletele calde si ne transforma in niste fiinte atat de reci si de calculate. Putem numi asta fericire? Cand aud de barbati si femei care insala ma gandesc ce suferinta i-a marcat atat de tare de nu reusesc sa o depaseasca si simt nevoia sa faca acest lucru pentru a se simti puternici. Oamenii care profita pe urma semenilor lor fara a le pasa, cred de asemenea ca si-au pierdut increderea in cei din jur si actioneaza in consecinta. Dar nu se gandesc ca un om ranit, odata transformat, ajunge sa raneasca la randul sau fiinte pure si nevinovate, astfel incat cercul acesta se tot extinde.

Voi credeti ca este bine sa ne inchidem sufletul daca a fost ranit si sa ne cladim asa zisa fericire prin actiuni lipsite de sentimente? Ne asigura acest comportament protectie sau razbunare impotriva persoanelor care ne-au facut rau, sau duc raul mai departe si ne fac si noua mai mult rau decat déjà am cunoscut?

Dragi parinti, voi sunteti cei care puteti schimba ceva. Copii vostri sunt cei mai pretiosi si frumosi de pe acest pamant si nu vreti sa sufere niciodata. Cu toate acestea ei vor suferi inevitabil, nu ii puteti proteja de toate in viata. V-as ruga sa nu ii invatati sa fie fara suflet doar ca sa nu sufere. Acest lucru le rapeste si bucuria de a trai si de a iubi sincer. Inspirati-le curajul de a trai frumos, indiferent de experientele negative pe care le vor incerca. In voi sta puterea ca ei sa inteleaga ca trebuie sa iubeasca oamenii, sa respecte semenii si pe ei insisi. Voi puteti schimba relatiile intre sexe: atat barbatul cat si femeia sa iubeasca si sa respecte sexul opus ca pe o fiinta egala si sensibila. Daca de mici copii vad certuri, umilinte, lupta pentru suprematia in casa, tata se plange ca mama il cicale si ii ingradeste libertatea, mama se plange ca nu primeste atentie, ajutor si eventual este si inselata, atunci acei copii cum isi vor incepe relatiile si cum isi vor trata partenerii? Oare nu este normal ca un asemenea copil sa vrea sa supuna sexul opus pentru a se simti in siguranta?

Sper ca nu v-am suparat prin expresiile folosite. Eu nu cred in ele, dar le aud si stiu ca sunt folosite dese ori. Revin la idea de inceput: este trist cand iubirea ajunge o lupta pentru suprematie, putere, un joc de orgolii. Un om cu adevarat puternic, chiar daca a fost doborat si si-a pierdut increderea, are taria sa creada in oameni si sa isi daruiasca sufeltul petecit chiar si pentru a o mia oara. Cu siguranta acesti oameni vor intalni si persoane care sa ii pretuiasca si vor fi respectati si invidiati, chiar si de cei care i-au ranit la un moment dat in viata.

Am scris acest articol dupa ce am vizionat noul clip de la Taxi – Tacerea din ochi, videoclip care sper sa sensibilizeze cat mai multe persoane, indiferent de sex.

Va provoc sa incercati sa nu va bagati in pat cu dusmanul, ci cu sufletul pereche. 🙂

Va pup.

Norocel

Advertisements